Povestea pozei cu Aro10

Când am postat poza cu PRIMUL ARO 10, am promis lectorilor blogului meu (puţini dar culţi :-)) ) că le voi spune şi o poveste legată de momentul când a avut loc acea "şedinţă foto". ... Era imediat după realizarea prototipului, în august 1975. S-a hotărât la nivelul conducerii ARO să se facă nişte fotografii cu "nou născutul" pentru a întocmi mai târziu un pliant de prezentare. Fiind o decapotabilă, i se potriveau mai multe utilizări. Prima dintre ele era un autoturism pentru tineret. Cum pe vremea aceea aveam 27 de ani (frumoasă vârstă!...) şi un păr destul de lung (dar în limita admisă de statutul de "membru al marii familii de constructori ARO"...), iată-mă selecţionat să fac parte din grupul de tineri "zvăpăiaţi"... Dintre cei din poză nu mai păstrez legătura decât cu cel ce ocupă în fotografie locul central de pe bancheta din spate. Partea nostimă a fost că, printre una din posibilele utilizări ale lui ARO 10, era gîndită şi varianta de transport bidoane de lapte (probabil de către nişte ciobani bogaţi ...). Cum, pe vremea aceea inginerii de la ARO purtau halate albe, eram şi eu îmbrăcat într-un într-un astfel de halat. Cum mă străduiam să mă fac util în manevrarea unor bidoane de lapte din aluminiu (aduse de la cantina uzinei), se deschide la un moment dat fereastra de la cabinetul directorului general Victor NAGHI şi se aude de după perdea vocea lui tunătoare, inconfundabilă: "- Aşa, bă, lăpteru' în faţă!" "Lăptarul" eram eu, că aveam halat alb... Bine-înţeles că, în hohotele celor din jur, am fost desemnat să joc rolul lăptarului utilizator de ARO 10... Poza cu mine în această postură nu mi-a parvenit şi nici nu ştiu pe unde a ajuns rolfilmul cu ea, întrucât multă vreme a stat "la secret", dat fiind caracterul de prototip al automobilului fotografiat... ... A mes amis lecteurs, Salut!