CUM AM RATAT CARIERA DE INFORMATOR

      Fiind inginer stagiar la Bancul de încercări motoare din cadrul Atelierului de prototipuri ARO, mă trezesc într-o bună zi cu un telefon în care la celălalt capăt al firului, era un bărbat a cărui voce n-am recunoscut-o:
      ”-Sunt MARINESCU și vă aștept la cantină să stăm de vorbă.”
      ”-Petrică MARINESCU, fostul meu coleg de liceu?” am întrebat eu curios.
      ”-Nu. Veniți c-am să vă explic eu.” mi-a spus cel de la capătul firului.
      ”-Bine, dar nu vă cunosc...”
      ”-Lăsați, că vă cunosc eu...”
      I-am spus șefului meu de atunci, inginerul BĂDESCU, că un oarecare MARINESCU nu știu ce vrea să-mi spună și că mă așteaptă la cantină.
      ”-Bine, du-te, dar să-mi spui și mie ce și cum.”
      Mă duc la cantina uzinei, curios să văd ce-i cu acest MARINESCU.
      Aici îl găsesc, la o masă, pe securistul uzinei, maiorul NICOLESCU, pe care-l cunoșteam, întrucât locuia pe aceeași scară de bloc cu socrul meu.
      ”-Dumneavoastră m-ați chemat?” întreb eu oarecum mirat.
      ”-Da, luați loc.” îmi zice el.
      Mă așez și-l las să văd ce-mi spune.
      ”-Dumneavoastră sunteți un inginer de valoare, lucrați la Prototipuri, unde sunt desene cu caracter secret. Ați văzut cumva ceva suspect?”
      ”-Nu. Fiecare își vede de treaba lui și lucrează cu desenele ce-i sunt repartizate.”
      ”-Bine, dar, dacă vedeți ceva care vi se pare că ar încălca secretul locului de muncă, v-aș ruga să ne spuneți.”
      ”-Da... dar la noi toată lumea știe ce are de făcut și cum să umble cu desenele... iar eu nu prea am timp să văd ce fac ceilalți.”
      ”-Bine, mai gândiți-vă la ce v-am spus și mai vorbim noi. Astăzi este luni. Ne întâlnim miercuri tot la ora asta, tot aici la cantină.”
      După ce m-am despărțit de așa-zisul ”MARINESCU”, de cum am ajuns în biroul domnului BĂDESCU, unde mai erau vreo doi trei oameni din atelier, îi spun acestuia din urmă, în gura mare, că securistul uzinei m-a întrebat dacă am văzut ceva în neregulă la modul cum oamenii din atelier lucrează cu desenele ce le-au fost repartizate și că dacă văd așa ceva să-i spun.
      Când m-am dus la ”întâlnirea” stabilită cu ”MARINESCU” miercuri acesta n-a mai venit.
      Se vede treaba că n-am corespuns condițiilor cerute de ”postul” pe care mi-l pregătise ”MARINESCU”.